Susținerea revistelor de cultură, o prioritate legislativă și strategică

Am susținut constant, prin declarații politice și luări de poziție publice, la televiziune și în presă, necesitatea susținerii de la buget a publicațiilor culturale.

Această necesitate nu decurge dintr-o demagogie a „susținerii culturii naționale”, ci din evidența importanței istorice și actuale, deopotrivă, a publicațiilor culturale. Mai ales într-un context media în care, în România, sunt pe cale de dispariție publicațiile de calitate, în care se pot discuta și dezbate problemele cu adevărat importante legate de poziționarea țării noastre în Europa și în lume, de disfuncționalitățile sociale și economice și chiar de reforma sistemului politic. Revistele culturale sunt esențiale pentru menținerea dialogului dintre intelectualitatea României, public și decidenții politici.

Am participat, de asemenea, la dezbaterea Legii pentru susținerea revistelor de cultură în comisie, alături de inițiatori și de ceilalți colegi. Am intervenit pentru corectarea unor nedreptăți care puteau genera discriminare (inițial, legea se referea doar la publicațiile editate de Asociația Națională a Uniunilor de Creație; acum ea se referă la toate publicațiile culturale reprezentative).

Legea susținerii revistelor culturale a trecut în unanimitate de Camera Deputaților și așteaptă promulgarea. Salut adoptarea legii și felicit Camera în întregul ei, pentru votul unanim, care este expresia recunoștinței noastre pentru aceste publicații care au construit România modernă. Fac totodată un apel la cei vor redacta regulamentul de aplicare și vor gestiona aplicarea ei concretă, să nu se abată de la spiritul ei, care este unul generos și nediscriminatoriu.

Desigur, actuala lege este doar începutul unui sistem de protecție a patrimoniului cultural imaterial al României. Ea se cere completată cu alte măsuri legislative, care să vizeze cartea și gestiunea memoriei. În măsura în care creșterea economică o va permite, cuantumul ajutorului stabilit de lege pentru reviste va putea crește și el, asigurând acestor instituții un viitor stabil.

Un proiect cultural pentru Republica Moldova

În aceste zile, în care am sărbătorit 96 de ani de la Marea Unire, s-au făcut auzite mai multe voci, din toate zonele spectrului politic, solicitând o strategie națională în vederea marcării, în 2018, a 100 de ani de la actul de la 1 Decembrie.

Întâmplarea face ca tot în aceste zile, cetățenii Republicii Moldova au dat, prin votul lor în favoarea forțelor pro-europene de la Chișinău, un puternic semnal că își doresc să continue drumul integrării europene.

Coincidența celor două momente mă face să lansez aici o propunere. Și anume, cea a unui proiect care, cred eu, ar putea să ajute ca, într-un cadru european, să marcăm cei 100 de ani de la Marea Unire într-un mod care nici nu ar necesita sacrificii materiale din partea României, nici nu ar interveni în viața politică din statul vecin. Este vorba de un proiect cultural pentru Basarabia.

Concret, viața culturală românească din Republica Moldova suferă de ani buni din cauza lipsurilor materiale. Revistele culturale românești apar cu mare dificultate, manifestările culturale se zbat într-o indigență greu de descris. Aceasta dăunează atât culturii române, din care spațiul Republicii Moldova face parte, cât și valorilor europene în general.

Există și la ora actuală programe și instituții care, teoretic, ar putea ajuta cultura română din Basarabia. Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni și Institutul Cultural Român au făcut și în trecut destule lucruri bune în acestă direcție. Dar DRRP nu este menit să sprijine în primul rând cultura, iar ICR nu este gândit să reprezinte cultura română în Republica Moldova, ci să reprezinte întreaga cultură română în Occident.

Propun, deci, Ministerului Culturii să constituie o comisie compusă din reprezentanții tuturor domeniilor culturale, care să examineze, împreună cu colegii de la Chișinău, cu uniunile de creație de acolo, situația instituțiilor culturale românești din Republica Moldova și să facă recomandări privind finanțarea acestora pe programe și proiecte concrete. Raportul acestei comisii să fie prezentat în fața Comisiei de Cultură, Arte și Mijloace de Informare în Masă a Camerei Deputaților, pentru ca, în vederea celor 100 de ani de la Marea Unire, să se poată efectua proiecții bugetare multianuale, care să permită finanțarea culturii române din Basarabia.

Scepticilor le reamintesc că Republica Moldova este un stat foarte mic, iar susținerea culturii române de pe teritoriul ei nu ar presupune eforturi bugetare ieșite din comun. Mai ales în raport cu importanța aniversării celor 100 de ani.

Să nu uităm, de asemenea, că România are posibilitatea de a accesa, în acest scop, fonduri europene, cu atât mai mult cu cât ele vor servi la accelerarea procesului de integrare a Republicii Moldova.